Ultimul vis al Cleopatrei-Editura ALL (Book review)

Mi-era o `pofta` nebuna de citit o carte buna, asa ca in urma cu ceva timp am ales de la Editura All , un roman istoric scris de autorul francez Christian Jacq, Ultimul Vis al Cleopatreitn1_cleopatra

„Christian Jacq este unul dintre cei mai populari scriitori francezi contemporani.” – Le Figaro

Christian Jacq este considerat cel mai citit scriitor francez din intreaga lume, cu milioane de exemplare vandute si traduceri in 28 de limbi. Este apreciat pentru povestile captivante si fascinante pe care le scrie de fiecare data.

Acesta ne aduce in prim plan povestea Cleopatrei, care era cea mai fascinanta regina a Egiptului. Ea a fost una dintre cele mai puternice si frumoase femei din istorie, foarte inteligenta si ambitioasa, visa sa ajunga faraon pentru a reda Egiptului gloria de altadata. Continuă lectura

Pachet PIXI-Editura ALL ( Book review)

Pe lista de dorinte a fiului meu, pe care trebuia sa i-o transmitem Mosului, erau si cateva carticele, el fiind pasionat de povesti ; asa ca  desaga acestuia a fost plina cu tot ce si-a dorit piticul.

Ajutorul meu a fost Editura All la care am gasit carticelele  dintr-o serie pentru copii si am ales Pachetul Pixi, primul  .

IMG_20161108_161826.jpgAcesta cuprinde 12 carticele educative :
Pixi cauta o casa,  Pixi si stelele, Pixi si micile fantome ,  Scoala lui Pixi, Pixi intalneste o nimfa,  Pixi pleaca in calatorie, Pixi in Elvetia, Pixi la munte , Pixi la circ , Pixi si campionatul din padure, Pixi face picnic in ploaie , Descopera dinozaurii  , dar si un mic cadou, o jucarie, in cazul nostru un cub rubic care a fost amestecat de pitic  din primele secunde :))

Carticelele sunt micute in format 10×10 si au 24 pagini fiecare. Continuă lectura

Vinerea Mare din postul Pastelui!

De cand eram micuta stiam ca in Vinerea Mare se tine post negru pentru ca era ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe Cruce pentru mantuirea intregii omeniri. Tot de  atunci stiu ca mai este numita si Vinerea Patimilor sau  Vinerea Seaca, iar în această zi nu se face deloc treaba. In fiecare an, ca orice crestin, duceam flori la  treceam  pe sub masa pentru a avea noroc si sanatate tot restul anului. Asa voi face si astazi impreuna cu fiul meu!

rastignirea

Astept cu nerabdare sa merg si diseara la Biserica pentru a canta Prohodul Domnului . La sfarsitul slujbei, preotul imparte florile aduse de credinciosi , care sunt apoi puse acasa la icoane. In fiecare an ajung acasa cu cate o floare 🙂 Imi mai amintesc si ca atunci cand eram mai micuta, plecam  cu lumanarea aprinsa si inconjuram casa de trei ori si apoi o pastram , insa nu stiu de ce n-am mai facut asta, sau daca se mai face si in alte colturi ale tarii asa…

Foarte important si bine de stiut este ca in Vinerea Mare nu se mananca urzici, nu se foloseste otet pentru ca pe Cruce, Iisus a fost batut cu urzici, iar cand A cerut apa, buzele i-au fost udate cu otet!

~ In Vinerea Mare se scoate in mijlocul bisericii Sfantul Epitaf (numit si Sfantul Aer) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. Se spune ca cei care trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si spatele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. ~

Se spune ca in aceasta zi Sfanta, este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat, iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

In alte zone ale tarii,  se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

Fiind ziua in care Iisus Hristos a fost rastignit pe Cruce, in aceasta zi nu se ara, nu se seamana si nu se sadesc pomi, intrucat nu vor rodi. Femeile nu au voie sa coaca, sa coasa, sa teasa, sa spele rufe sau sa toarca. NU SE FACE NICI UN FEL DE TREABA!

 

S-aveti sarbatori frumoase si mese imbelsugate!

HRISTOS A INVIAT!

 

 

 

 

 

Iarna de Vasile Alecsandri …

Uitandu-ma la nametii de pe strada mi-am adus aminte de poezia ”Iarna” scrisa de Vasile Alecsandri in anul 1889,la Iasi.

Puteti sa o cititi langa geam,in timp ce admirati si peisajul de afara!

                IARNA

                                                                           VASILE ALECSANDRI

 

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albii de fum
                                               
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.

00007011_large images

 

Mie personal imi place foarte mult aceasta poezie;imi aduce aminte de copilarie!

Voua va place?Cititi de obicei poezii semnificative fiecarui anotimp?

Pupici,

Si nu uitati,oricand este binevenita O ULTIMA PICATURA DE CULTURA!

Acum ma puteti gasi si pe http://www.beautymaker.ro .

Superstitii legate de Anul Nou

Dupa cum bine stim,noi romanii,avem multe superstitii legate de orice sarbatoare.Asa ca nu puteau lipsii acestea si de Anul Nou :

–nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.

acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.

–dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.

e bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de vasc. Aduce noroc.

vasc

–aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.

–aduce ghinion sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.

aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales noi) in fiecare portofel.

e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.

–primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
–prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie – va fi un an prost, daca e barbat – va fi un an norocos.

–nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul!

–E bine ca ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa!

–faceti ceva – cat de mic – care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an pentru a va merge bine la serviciu tot anul.

nu spalati nimic in prima zi a noului an.

prima zi din noul an trebuie sa va gaseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea anului nou sa faceti curatenie si in cele mai ascunse unghere.

imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie. 
–nu spargeti nimic in prima zi a noului an.

–nu plangeti in prima zi a noului an.

–faceti mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)

nu imprumutati bani si nu faceti datorii pe 1 ianuarie.

–e semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou.

–e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou.

–aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou.

–Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.

–in dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii familiei.

e bine sa va imbracati in rosu in noaptea de Revelion.

–nu injurati si nu folositi cuvinte urate in ajun de An Nou.
–lasati usa, geamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou.

–ceea ce faci in ajun de An Nou vei face tot anul urmator.

Cele cu scris inclinat le stiam de mult si le si respect :)Restul sunt noutati pentru mine!

Nu uitati sa va faceti frumoase,sa va gatiti,ca asa sa fiti tot anul viitor! :* :* :*

Voi ce alte superstitii legate de noul an cunoasteti?Pe acestea le stiati?

383182_328375787174856_886087173_n

LA MULTI ANI TUTUROR!

Pupici, :*

Acum ma gasiti si pe http://www.beautymaker.ro

Iarna pe ulita …

                                IARNA PE ULITA

                                                               George Cosbuc

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.

Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierate puşi;
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi plâng grămadă
Pe la uşi.

Colo-n colţ acum răsare
Un copil, al nu ştiu cui,
Largi de-un cot sunt paşii lui,
Iar el mic, căci pe cărare
Parcă nu-i.

Haina-i măturând pământul
Şi-o târăşte-abia, abia:
Cinci ca el încap în ea,
Să mai bată, soro, vântul
Dac-o vrea!

El e sol precum se vede,
Mă-sa l-a trimis în sat,
Vezi de-aceea-i încruntat,
Şi s-avântă, şi se crede
Că-i bărbat;

Cade-n brânci şi se ridică
Dând pe ceafă puţintel
Toată lâna unui miel:
O căciulă mai voinică
Decât el.

Şi tot vine, tot înoată,
Dar deodată cu ochi vii,
Stă pe loc – să mi te ţii!
Colo, zgomotoasa gloată,
De copii!

El degrabă-n jur chiteşte
Vrun ocol, căci e pierdut,
Dar copiii l-au văzut!
Toată ceata năvăleşte
Pe-ntrecut.

– „Uite-i, mă, căciula, frate,
Mare cât o zi de post –
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dânsa şapte sate
Adăpost!

Unii-l iau grăbit la vale,
Alţii-n glumă parte-i ţin –
Uite-i, fără pic de vin
S-au jurat să-mbete-n cale
Pe creştin!

Vine-o babă-ncet pe stradă
În cojocul rupt al ei
Şi încins cu sfori de tei.
Stă pe loc acum să vadă
Şi ea ce-i.

S-oţărăşte rău bătrâna
Pentru micul Barba-cot.
– „Aţi înnebunit de tot –
Puiul mamii, dă-mi tu mâna
Să te scot!

Cică vrei să stingi cu paie
Focul când e-n clăi cu fân,
Şi-apoi zici că eşti român!
Biata bab-a-ntrat în laie
La stăpân.

Ca pe-o bufniţ-o-nconjoară
Şi-o petrec cu chiu cu vai,
Şi se ţin de dânsa scai,
Plină-i strâmta ulicioară
De alai.

Nu e chip să-i faci cu buna
Să-şi păzească drumul lor!
Râd şi sar într-un picior,
Se-nvârtesc şi ţipă-ntruna
Mai cu zor.

Baba şi-a uitat învăţul:
Bate,-njură, dă din mâini:
– „Dracilor, sunteţi păgâni?
Maica mea! Să stai cu băţul
Ca la câini!

Şi cu băţul se-nvârteşte
Ca să-şi facă-n jur ocol;
Dar abia e locul gol,
Şi mulţimea năvăleşte
Iarăşi stol.

Astfel tabăra se duce
Lălăind în chip avan:
Baba-n mijloc, căpitan,
Scuipă-n sân şi face cruce
De Satan.

Ba se răscolesc şi câinii
De prin curţi, şi sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc miraţi bătrânii
Din bordei.

– „Ce-i pe drum atâta gură?
– „Nu-i nimic. Copii ştrengari.
– „Ei, auzi! Vedea-i-aş mari,
Parcă trece-adunătură
De tătari!

tablouri_de_iarna_marian_ionescu_iarna_pe_ulita

 

Acum ma puteti gasi si pe www.beautymaker.ro

Sfantul Nicolae!

În fiecare an, la 6 decembrie, casele noastre se umplu de cadouri şi de miros de portocale. Este ziua Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai însemnaţi sfinţi ai creştinătăţii. Se spune că în această zi mâna dreaptă a Sfântului, dăruită de Mihai Viteazul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, devine făcătoare de minuni. V-aţi lustruit ghetuţele în aşteptarea Moşului?

Învierea copilei, primul miracol

În cel de-al treilea veac al primului mileniu creştin, în Cetatea Patara din provincia Lichia, de pe sfântul pământ al Cappadociei bizantine, trei stele au strălucit în semnul Sfintei Treimi. A fost momentul când Sfântul Nicolae a văzut lumina zilei. Născut în aceeaşi perioadă cu Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur, Nicolae şi-a arătat puterea nemăsurată încă din primele zile de viaţă, după prima spălare, copilul ridicându-se în picioare, spre uimirea tuturor. Tradiţia bisericească spune că pruncul n-a vrut să fie alăptat decât de la sânul drept al mamei, „pentru luare aminte că va fi pomenit în rândul drepţilor”, nemâncând însă niciodată în zilele de miercuri şi vineri ale săptămânii. Încă din primii ani de viaţă, Nicolae s-a arătat milos faţă de semenii săi, păgâni sau creştini, iar prima minune n-a întârziat să apară. Se spune că într-o dimineaţă, plecând Nicolae în cetate cu mama sa au nimerit într-o îmbulzeală de oameni, pe o străduţă îngustă, şi au descoperit că o fetiţă căzuse pe fereastră şi se zdrobise de pământ. Într-o clipă, Nicolae s-a aplecat asupra fetiţei şi a sărutat-o sub privirile celor prezenţi, iar copila s-a trezit din moarte. Fugind după Sfânt, părinţii copilei l-au întrebat cine e şi cum se pot recompensa. „Nicolae este numele meu, răspunse copilul, dar nu mie trebuie să-mi mulţumeşti, ci lui Dumnezeu, iar aceasta nu o poţi face decât dacă te botezi împreună cu familia ta…”

971597_612928875443629_131815350_n

Povestea bomboanelor din ghetuţe

La scurt timp după această întâmplare, Nicolae şi părinţii săi întâlnesc un grup de copii care se rugau unui negustor să le dea câteva bomboane din miile pe care acesta se pregătea să le pună la vânzare. Pentru că omul era neînduplecat, tatăl Sfântului a plătit o pungă cu bomboane, pe care a dăruit-o apoi copiilor. Dar erau prea puţine şi aceştia prea mulţi, iar Nicolae s-a întristat. Rugându-se cu lacrimi Mântuitorului, Sfântul Nicolae înfăptuieşte atunci cea mai mare minune din istoria Cetăţii Patara. În dimineaţa zilei ce urma să vină, toţi copiii din cetate şi-au găsit ghetuţele pline ochi cu dulciuri!

„Cei care se atingeau de veşmintele sale aflau alinare pe loc”

„Faţa lui blândă strălucea cu o putere mai presus de fire. Avea înţelepciunea lui Moise, dârzenia proorocului Ilie şi credinţa Sfântului Apostol Petru. Doar vederea lui aducea mult folos celor care priveau spre dânsul. Iar cei care se atingeau de veşmintele sale aflau alinare pe loc, din orice obidă, şi se tămăduiau îndată”, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur despre Nicolae. La moartea părinţilor săi, Sfântului îi rămâne o mare agoniseală, pe care o împarte săracilor din cetate, apoi pleacă într-o lungă călătorie la Locurile Sfinte.
În drumul său, Sfântul Nicolae săvârşeşte una dintre cele mai mari minuni din îndelungata sa viaţă, salvând corabia în care se afla, dar şi pasagerii de o furtună puternică. Ajuns la Ierusalim, Sfântului îi apar în faţă însuşi Mântuitorul şi Sfânta Născătoare de Dumnezeu, care i-au spus să se întoarcă acasă, pentru că acolo este locul unde trebuie să ducă la bun sfârşit cuvântul Domnului. În lungul şir al anilor ce au urmat, Sfântul a mai făcut multe şi lăudate minuni, ducându-i-se vestea în toată lumea. La o vârstă foarte înaintată se mută la dreapta Tatălui, Cel pe care l-a slujit toată viaţa. Trupul său este depus în catedrala mitropolitană din Mira Lichiei (Asia Mică). Se spune că atât de mult mir curgea din veşmintele sale, încât lumea îl aduna în diferite vase şi-l ducea acasă, pentru a-i vindeca pe cei demonizaţi sau bolnavi.

Tunelul dorinţelor

Biserica şi mormântul Sfântului Nicolae, protectorul marinarilor şi al copiilor, locul unde Făcătorul de minuni i-a condus pe enoriaşi pe calea cea sfântă, au fost îngropate în pământ în oraşul Demre, din sudul Turciei, până în anul 1956. Clădirea este descoperită în urma unor lucrări arheologice, iar sarcofagul cu moaştele Sfântului Nicolae se află acum în interior, într-un sanctuar. Datată din secolul al VII-lea e.n., biserica, o combinaţie inedită între stilul vechi basilic şi cel grecesc, este distrusă în secolele al IX-lea şi al X-lea de atacurile arabilor şi renovată în secolul al XI-lea, păstrându-se până în acest moment frescele originale de pe pereţi şi mozaicul de pe podele. Biserica a fost mult timp îngropată sub mâlul adus de Râul Myros, iar Domul, distrus în întregime de-a lungul timpului, a fost refăcut de ţarina Anna Galicia a Rusiei, ea construind un altul în stil gotic. Ineditul constă în faptul că sub altar se află un tunel în formă de semicerc, loc în care legenda zice că, dacă îţi pui o dorinţă şi treci tunelul de trei ori, aceasta ţi se va împlini. Tradiţia spune că în noaptea de 5 spre6 decembrie, Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghete dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători cu o… nuieluşă.

1459225_625560177506015_968828210_n
Onomastică

Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae. Din totalul persoanelor care poartă aceste nume, aproape 500.000 sunt bărbaţi (Nicolae, Niculai, Nicuşor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoară), iar restul sunt femei (Nicoleta, Niculina, Neculiţa, Nicolina, Nicola).

Obiceiuri de Moş Nicolae în lume

Noaptea de 5 spre 6 decembrie este prilej de bucurie pentru copii – vine Moş Nicolae. Copiii îşi lustruiesc ghetuţele şi le aşază la ferestre şi uşi, pentru ca Moşul să le umple cu cadouri. Se spune că Moş Nicolae vine pe la geamuri şi vede copiii care dorm şi care sunt cuminţi şi le lasă dulciuri în ghete, şi tot el îi pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători, lăsând o nuieluşă în loc de daruri. Sărbătoarea datează din vechime, iar tradiţiile şi obiceiurile de Sfântul Nicolae diferă de la o ţară la alta.

La români, crenguţe argintii şi dulciuri în ghetuţe

În România, se spune în popor că iarna începe de Sfântul Nicolae, când Moşul îşi scutură barba. De ziua lui se fac ritualuri şi preziceri despre cum va fi vremea în anul următor. În unele zone din ţară se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane. Crenguţa care înfloreşte până la Anul Nou anunţă recolta de fructe din anul următor. Moş Nicolae, spre deosebire de Moş Crăciun, nu se arată niciodată. Tradiţia spune că, o dată cu darurile, Moşul aduce şi crenguţe argintii. Părinţii îşi avertizează copiii că, dacă nu vor fi cuminţi, vor primi doar nuieluşe.

Austriecii se costumează cu măşti

Sfântul Nicolae este celebrat de mai bine de 500 de ani în Austria, fiind o unificare între un zeu păgân şi Sfântul Nicolae. Austriecii se costumează cu măşti groteşti, pentru a speria copiii răi, celebrând zeul păgân. Se spune că Sfântul Nicolae fură copii răi şi îi duce în Pădurea Neagră. La cumpăna dintre 5 şi 6 decembrie, Moş Nicolae îşi face apariţia în case, recompensând copiii cuminţi.

Englezii ofereau coşuri cu alimente nevoiaşilor

În Anglia medievală, tinerii preoţi şi episcopi îl celebrau pe Sfântul Nicolae prin gesturi de caritate. În noaptea de 5 decembrie se strângeau nenumărate coşuri cu mâncare şi saci cu haine, ce erau făcute cadou nevoiaşilor, de obicei fiind lăsate la uşă.

Bănuţi de aur pentru italieni

În Italia, Moş Nicolae venea noaptea pe la case, umplând ghetele cu bănuţi de aur. După moartea lui, oamenii din regiune au continuat tradiţia, în anonimat, astfel că darurile din 6 decembrie sunt asociate cu faptele milostive ale Sfântului.

Renii şi spiriduşii sunt în Danemarca
În Danemarca, Moş Nicolae vine adus de reni, cu un sac în spate şi însoţit de elfi (spiriduşi). Copiii lasă în noaptea de 5 spre 6 decembrie lapte şi budincă de orez pentru elfi, ca aceştia să le dea cele mai frumoase cadouri.

Copiii din Germania lasă încălţările afară
În Germania, Moş Nicolae este temut de copii, pentru că legenda spune că acesta îi pedepseşte pe cei răi. Şi aici se pregătesc ghetele, dar se lasă afară din casă, pentru ca Moşul să le umple cu cadouri.
Indiferent de obiceiurile şi tradiţiile pe care le găsim în ţările în care se sărbătoreşte Sfântul Nicolae, un lucru e cert: Moş Nicolae anunţă începutul sărbătorilor de iarnă, iar copiii sunt cei mai fericiţi, pentru că vor primi darurile mult aşteptate.
Cristina Tache şi Claudia Stan
În Olanda, Moşul vine cu… vaporul

În Olanda, Moşul călătoreşte pe un vapor ce soseşte în ziua de 6 decembrie. El are o carte mare care îi spune ce copii au fost cuminţi. Aceştia sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt pedepsiţi de însoţitorul său, Petru cel Negru (Black Peter).

În Polonia se împodobeşte pomul

Sărbătoarea Sfântului Nicolae, privită religios, este considerată în Polonia foarte importantă, deoarece este ziua în care familiile se adună, se reconciliază. Ziua de 6 decembrie este aşteptată de copiii polonezi cu brad împodobit, sub care Sfântul lasă cadouri. De obicei, copiii care au fost cuminţi, pe lângă punguţa cu dulciuri, mai găsesc şi un băţ, menit să-i avertizeze că, de nu vor fi cuminţi, anul viitor vor primi doar băţul.

1451610_468877706566054_753061171_n

 Ati fost cuminti?

V-Ati lustruit ghetutele?Ce doriti sa primiti de la Mos Nicolae anul acesta?

 

LA MULTI ANI TUTUROR CELOR CE POARTA NUMELE SFANTULUI NICOLAE!!!

O seara de vis va doresc!:*:*

Acum ma puteti gasi si pe www.beautymaker.ro